SFARSIT DE OCTOMBRIE

branduse de toamna...:)

:)

:) :) :)

:)

VIZITA

Niste monstri perversi. Ne cred prosti.Masa de manevra. Idioti. Cu creierul lichefiat. Vor incerca sa ne mituiasca cu eliminarea vizelor pentru State. Versus gazele de sist. Si vom pune botu'. La urma urmei, ce ne pasa ce lasam in urma. Tot vom pleca in America... De parca am putea emigra toti...Si de parca nu ar ramane in fiecare plecat o GAAAURAAA, cat craterele prevazute pentru ROSIA. O GAAAURAA pe care n-o poate umple nimic. NIMIC. E locul radacinii sufletului. Nimic n-o poate umple, decat locurile in care te-ai nascut, din care te-ai hranit, ai crescut, ai devenit. Carora nu ar trebui sa fi dispus, in ignoranta, sa le intorci spatele, lasandu-le la pustiit altora. Fiindca te pustiesti pe tine insuti. Asa, dintr-o data, mi-a picat fisa ce-a cautat Ponta in State...

COLONIA

De multa vreme am o impresie generala, asa, ca o ceata, ca, vorba profesorului Serbanescu, Romania a devenit o colonie. Ei bine, impresia asta a mea nu mai poate fi combatuta cu argumente.Pentru mine, a devenit certitudine. Mi-am dat brusc seama ca, dupa cum o parte dintre noi au prestat, pe salarii mizere pentru standardele occidentale, fara asigurari de nici un fel, de multe ori tepuiti, rupti de dorul de casa si de copii lasati in grija bunicilor, pentru straini, munci pe care ei nu le fac fiindca e sub demnitatea lor, noi astialalti de acasa am lucrat, de 20 de ani incoace, la noi acasa, pe salarii de 10 ori mai mici decat concetatenii nostri plecati afara, tot pentru straini. Ne-au indemnat sa ne demolam toate intreprinderile, si am facut-o. Acum consumam stifturile lor, si le aducem profit in buzunare. Bancile, toate cu capital strain, dau credite de consum, nu de investitii, si fac profituri frumoase, pe care le repatriaza. Ne indeamna sa ne industializam agricultura, sa comasam ferme, fiindca produsele noastre ecologice, produse in fermele noastre "de subzistenta", sunt o amenintare pentru pietele lor satule de steroizi si avide dupa "autentic". Padurile noastre pleaca de ani buni, in remorcile trailerelor, la export. Am ajuns la fundul sacului. Africa. Resursele minerale. Ultima tinta, obtinute pe redevente modice, de multe ori fara sa stim ce dam, dand astfel rezerve pe gratis. De parca suntem atat de bogati, incat putem lasa de la noi un zacamant, doua. Mai urmeaza sa ne lase dupa inca 20 de ani, dupa ce, cu tehnologia actuala, au fost scos muntii cu totul, cratere in locul Carpatilor si iazuri rosii cu otrava in locul lacurilor. Prezenta Carmen Avram aseara, in documentarele ei de pomina, un destoinic cetatean englez, fost papparazzi, care a gasit in Maramures tara fagaduintei. Cred si eu. Cu banii de pe o casa mica in Londra, si-a luat aici 46 de hectare de teren, vreo 10 case vechi pe care le reconditioneaza, pastrandu-le cat mai "autentice" , mobila "second" de la tarani,cu 500 lei piesa, pe care-i amortizeza cu o noapte de cazare de la prietenii sai turisii englezi, si si-a deschis o mica afacere in turism; unde mai pui ca basca, mai si salveaza traditiile locale. Ma intreb de ce pensiunile contruite de maramuresenii nosti sunt obligate, ca sa primeasca avizele de functionare, sa indeplineasca standarde UE de confort, asa ca oamenii isi pun termopane si fac bai in casa. De ce ei nu pot caza turisti in case batranesti, cu buda afara? Si fara dus? Daca ii chemi asa la tine, te fac inapoiat, in Evul Mediu, iti rad in nas. Ei bine, daca satul de vacanta edificat de investitorul nostru, propune aceleasi chestii, e o aventura fancy. Merita 100 de lire pe noapte, chiar daca ai buda in curte. De la 1 ianuarie au liber la cumparat terenuri. Si atunci o sa lucram pamantul lor. Aici la noi. Daca nu ne vor scoate mortii din morminte cu excavatorul, ca sa ne stearga de tot identitatea, ar trebui sa fim multumiti. Cam asta ar fi. Prea pesimist? Nicidecum. Un tablou cat se poate de real. Daca privim inspre alte zone ale lumii, care sunt acolo de mai multa vreme, lumea a 3-a, Africa, America Latina, de cand mijoacele au permis lacomiei sa se extinda si sa consume resursele altora, edificand imperiile coloniale, vom vedea ca cinismul colonistilor a creat habitate greu de imaginat chiar de o imaginatie bolnava. Bate filmul. Mai ramane ceva de facut? Protestele Rosia din ultima vreme sunt promitatoare. Generatia care are de mostenit tara asta a iesit din cocon in cele din urma, a crescut destul petru asta, si se exprima. Nu vrea sa se vanda pe nimic, cum au facut parintii lor. Nu se lasa. Lupta. Asta inseamna ca noi i-am crescut bine. In ciuda tuturor obstacolelor. Si ca filonul de creativitate, inteligenta si umor, cea mai importanta resursa romaneasca, mai are concentratia suficienta exploatarii. Merge in viitor.

ROSIA...

Borsa-Mica Italie- localitate miniera din judetul Maramures, situata la poalele Rezervatiei Muntii Rodnei. Odata cu inchiderea minelor dupa 1989, cea mai mare parte a locuitorilor, ramasi fara locuri de munca, au luat drumul Italiei, lasandu-si familiile acasa, pentru a pune o paine pe masa copiilor lor. Nu s-au inchis vreodata in vreo galerie de mina. N-au cerut niciodata nimic de pomana. Vin in vacante ACASA, unde ridica case, transformate apoi in pensiuni. Fac nunti si se intorc la crucea lor, la tras din greu in tari straine. Dar ii tine dorul ACASA, fiindca au unde se intoarce. Si eu ma trezesc disperata in fiecare dimneata. Dupa 16 de ani de scoala, lucrand 12 ore pe zi si dupa ce am invatat, de nevoie,inca patru meserii, nu-mi permit o pereche de ghete noi pentru fimiu in prima zi de scoala. Si totusi, la finalul fiecarei zile, sunt mai putin disperata decat la inceputul ei. De ce? Fiindca am facut ceva pentru Rosia. Chiar si un like pe FB. De unde fixul asta la noi toti, acum dintr-o data? Ei bine, am meditat de ieri incoace la asta. Si am ajuns la urmatoarea concluzie. Fiindca Rosia a devenit simbolul nostru. Ultima reduta in fata invaziei cinicilor bogati ai lumii, veniti sa ne ia cu casa cu tot. Care, abili, ne-au culpabilizat, cu ironie, imediat dupa '89, ca nu vrem sa ne vindem tara. Perfect calcul. Rusinati, noi, nou venita ruda saraca in clubul stilatelor tari europene, am vandut-o pe bani putini. Am reactionat mai mult decat previzibil. Strategia a fost mai eficienta decat ar fi putut spera. Cot la cot cu coruptii autohtoni, in coabitare, ne-au globalizat, intr-atat incat suntem legati ca sclavii. Ei bine, ne-am hotarat sa spunem NU. Rosia nu e a celor care locuiesc acum acolo. Ei au primit-o mostenire de la inaintasii lor, si ar trebui s-o lase la randul lor mostenire. ACASA. Insa nu le pasa. Cu salariile promise de rmgc isi vor tine copii la scoala si ii vor incuraja, doctori si avocati, sa nu se intoarca ACASA. Pe cand se va termina "exploatarea", ei vor iesi la pensie, si vor avea traiul asigurat. Pana ala urma la asta se rezuma totul: sa ne fie noua bine. Ei bine, ei trebuie sa inteleaga ca nu e dreptul lor sa prapadeasca in 10 ani(asa cum si multi din cei care au primit paduri au facut-o)ceea ce s-a transmis pana la ei de milenii. Sunt doar custozi. Si ar trebui sa fie unii mai buni. Cel putin, mai demni.

LA ORDINEA ZILEI... :) :((

Asa cum americanii poarta arme, noi purtam caini...Sunt doar extensia rautatii noastre. Cu toate ca asistam regulat la slujbe, iesim de acolo duminica si, in loc sa ne iubim aproapele sau macar sa ne caim ca n-am facut-o cum se cuvine in saptamana care a trecut, il uram cu mai multa inversunare. Se vede asta in trafic, in piata, in mall-uri, la "iarba verde", la locurile de joaca pentru copii, oriunde suntem impreuna si putem da dovada de cat mai mult dispret, invidie si rautate unii fata de altii. De cate ori trec pe o strada oarecare si sunt urmarita de latratul isteric al cainilor din gospodarii, ma intreb unde este ospitalitatea proverbiala a romanior. In fiecare curte te intampina cel putin o fiara gata sa te sfasie. Sa presupunem ca esti un trecator care are nevoie de ajutor, caz foarte probabil.Indraznesti sa te increzi in proverbul asta, cand dupa poarta ranjesc la tine colti de lup? Iar daca printr-o intamplare gospodarul a uitat poarta deschisa, te afli fugarit pe partea cealalata a drumului cu latraturi fioroase...Sa nu ne amagim ca, la noi, patrupedele canine sunt intretinute din dragoste sau in scop de autoaparare. De o vreme incoace, sunt arme. De cand ne uram atat de tare intre noi, au devenit instrumente de atac si intimidare. Inca un exemplu pentru felul in care intelegem sa manipulam intreg mediul, cu specii cu tot. Am invadat toate habitatele, ducand celelalte vietuitoare la disperare. Le-am adus in habitatul nostru, tot spre a le folosi dupa placere. Fie ca servesc satisfacerii nevoii nostre de afectivitate(desi pare nenatural ca o specie sa manifeste afectivitate pentru membri altei specii, in timp ce-i uraste pe cei apartinand propriei specii), fie nevoii de aparare, fie ca sunt pur si simplu exploatate pana la exterminare, in nici un caz nu sunt respectate. Ori dragoste fara respect nu exista. SINGURA MODALITATE DE A RESPECTA CU ADEVARAT CELELALTE SPECII ESTE A LE RESPECTA IN HABITATUL LOR. DE A LE RESPECTA LIBERTATEA SI DREPTUL LA SPATIU. Din acest motiv, nici o solutie de a integra cu adevarat cainii (pradatori, nicidecum "domesticiti"-a se vedea cum se manifesta agregati in haite, liberi, pe stazi, la o luna de la abandonarea lor de catre stapani- ),in comunitatile noastre, nu exista. Suntem competitori pentru resurse, cum e firesc. E o relatie dublu avantajoasa: confort pentru ei vs protectie sau afectiune pentru noi. In momentul in care dispare avantajul uneia dintre parti: confortul cainilor abandonati- conflictul e deschis. Sa-i adunam in adaposturi,ca la gradina zoologica? Nu sunt nici resurse pentru asta si nu e o imbunatatire a conditiei lor,fata de libertatea de care au parte pe strazi. Sunt prea multi pentru a fi adoptati. Suntem ipocriti si manipulatori.Nu rabdam soareci, insecte, si alte nenumarate specii, in comunitatile nostre, in schimb avem scrupule vizavi de caini. O solutie radicala NU va fi adoptata, din motive politice. Asadar, obisnuiti-va sa aveti la voi dropsuri, sa evitati zonele marginase, retrase, pustii si nu-i priviti in ochi, n-o luati la goana, cand va intalniti cu ei. Fiindca sunt, pentru aceste situatii, mai adaptati ca noi, cei din varful lantului trofic. Si pe terenul lor, cu lupii nu e de glumit...

SEPTEMBRIE

PE-UN PICIOR DE PLAI...IN A MAGICAL LAND...

CU FRUMUSETI ZAMBITOARE :) WITH SMILING BEAUTIES:)

SI BUNATATI IN IARBA :) AND GOODIES IN THE GRASS :)

SE POATE INTAMPLA SA FII AMARAT TARE... :( ONE COULD BE EXTREMELY BITTERED :(

O COASTA INTREAGA INEGRITA DE FOCUL DE ANUL TRECUT,STINS CU GREU; SCHELETELE CARBONIZATE ALE JNEPENILOR (LA OASE PE NEGRU) -MARTORI, REGENERARE LENTA- FIRAVE FIRE DE IARBA, INDECISE, ATAT, RESTUL VEGETATIEI CINE STIE DACA VA AVEA RESURSE SPRE A SE REFACE- INTREGI ECOSISTEME DISTRUSE, PUSTIU, DEZOLANT. CAT MAI TRECE PANA CAND INTREGA PLANETA SE VA INFATISA IN ACELASI PEISAJ? INCALZIREA GLOBALA- LA DETALIU :( A WHOLE FLANK BLACKED BY THE LAST YEAR FIRE, HARDY BURNED DOWN; SAVIN BLACK SKELETONS LIKE WITNESSES, SLOW REVIVAL, FRAIL BLADES, THE WHOLE ECOSYSTEM SPOILT,BLEAK LANDSCAPE. HOW LONG UNTIL THE WHOLE PLANET WILL LOOK THE SAME? GLOBAL WARMING ON DETAIL.. GUTIIUL PARE EL INSUSI INNEGURAT... THE MOUNTAIN SEEMS DARKENED...

DE-A BINELEA INDEED

DAR FIINDCA NU PUTEM RAMANE AMARATI DECAT O VREME...(ASA E IN FIREA NOASTRA) NE INSENINEAZA O RAZA DE SOARE :) BUT ONE CANNOT STAY POUTED FOR EVER...(THAT'S HOW IT WORKS...) I'M CHEERED BY A SUNBEAM :)

PRECUM, TREBUIE SA RECUNOSC, SI DOUA CIUTE FOOOARTE JUCAUSE SI DEOSEBIT DE ATENTE, CARE SPOROVAIAU INTRE ELE CEVA, NU-MI IMAGINEZ CE ALTCEVA DECAT DESPRE MINE, IN TIMP CE NE EVALUAM RECIPROC, OPRITE DIN DRUMURILE NOSTRE, PENTRU CATEVA MOMENTE; SI PUTIN MAI INCOLO, O TURMA FOOOARTE TEMERARA DE OI, DE-A DREPTUL SINUCIGASE, CARE ISI VEDEAU RELAXATE DE PASCUT PE UN POVARNIS ATAT DE ABRUPT INCAT N-AM REUSIT SA-MI DAU SUFICIENT CAPUL PE SPATE CA SA-L VAD CA LUMEA,CU GURA CASCATA SI FARA VREO SPERANTA SA INTELEG PE UNDE AU URCAT SAU CUM VOR COBORI DE ACOLO... IN TIMP CE CIOBANASUL LE ASTEPTA RABDATOR, SPRIJINIT IN TOIAG, CU O PRIVIRE DESTUL DE TOLERANTA, CHIAR DACA MAI SCAPA CARE UN GEST DE NERABDARE :) EI BINE, UNA PESTE ALTA, SOARELE , VANTUL, IARBA SI FRUNZELE, MERISOARELE SI MIOARELE, TOATE AU ALUNGAT PUTIN SPECTRUL APOCALIPSEI, LASAND IN URMA O MINUNATA ZI DE VARA-TOAMNA ! IN THE SAME TIME, I MUST ADMIT, ALSO BY TWO PLAYFUL DEERS, CHATTING WHILE LOOKING CAUTIOS ABOUT ME; WITH THE SAME EFFECT, I MET A FLOCK OF SUICIDAL SHEEPS, UP ON A SCARY SLOPE, COOLY GRAZING WHILE THE SHEPHERD WAS PATIENT WAITING FOR THEM, AND I WAS WONDERING HOW COULD THEM POSSIBLY GET THERE, OR HOW WOULD THEM COME DOWN WELL,AFTER ALL, THE SUN, THE WIND, THE GREEN-YELOW GRASS AND THE LEAVES, THE BERRIES AND THE SHEEPS ALL MADE MY DAY, LEAVING THE GHOST OF DISASTER BEHIND, TO A BEAUTIFUL FALL-SUMMER DAY :)

I DESPERATELY LOVE ROMANIA...STILL..

HERE, EVERY SINGLE DAY I FEEL LIKE I'M WALKING ON A TIGHT ROPE. NEVER LOOKING ON MY LEFT SIDE(GULF). NEVER LOOKING ON MY RIGHT SIDE( GULF). JUST FOCUSSING ON THE ROPE. IN ORDER TO TAKE THE NEXT STEP.JUST "ON THE RAZOR EDGE".FOR HALF AN HOUR, COULD BE EXTREMELY EXCITING. BUT FOR THE WHOLE LIFE... DEFINITELY, I'M "BURN OUT FROM EXHAUSTION". :) (ALWAYS BOBBY, FINDING THE RIGHT WORD)

ON OUR TIMES, AGAIN

Batranii nu vor vinde pamantul. O vor face in schimb tinerii lor urmasi, plecati prin tari straine sau in colcaiala oraselor insalubre, alienante, deozorientati in dezradacinare, fara valori, fara scopuri, goi, pentru un BMW pe care sa-l infiga neglijent (? ) intr-un parapet, lasand glia fara urmasi. Glia rosie acum 100 de ani, de sangele bunicilor lor. Sumbru scenariu? Nerealist? nu mai putin decat incalzirea globala. Asadar, carmaci USL-isti, puneti la punct un sistem de creditare pentru fermierii romani, care inca isi iubesc mestesugul si mai au darzenia sa lupte pentru tara asta, sa poata cumpara terenurile limitrofe fermelor lor. Mai aveti 6 luni pentru asta. Chiar daca nu mai avem banci cu capital romanesc, puneti la cale un plan bun. Iar daca tratatele semnate de specialisti cu UE cumva nu va dau voie sa faceti asta, ei bine, atunci suntem NICELY FUCKED UP! Ultima nostra resursa s-a dus...

STATUS

Tara asta te satura totusi de doua lucruri: sa muncesti si sa fii cinstit. Tre' sa dau un tun, sa intru in randul lumii...

IULIE? IN RAI! :) (POVESTE IN ROZ)- JULY? IN HEAVEN! :)

sa incep cu inceputul. asa arata raiul :)

imagine de ansamblu :)

dimineata

foarte devreme :)

privit mai de aproape

putin mai de aproape :)

si in detaliu :)

si daca se poate si mai de aproape :)

si cum trebuie si putina apa...

de final...

O ZI BUNA :)!